Cand eram la scoala primara am citit o poveste foarte frumoasa, dar si neobisnuita pentru mine. Se povestea despre cineva care s-a intamplat sa moara de “inima rea”. Informatia m-a suprins in mod neplacut, pentru ca eu, la acea vreme, stiam ca cineva poate muri doar dupa o boala grea, dupa un accident sau de batranete…
Indiferent sub ce forma ar fi, neputintele pot avea un impact deosebit asupra celor care se confrunta cu ele, atat in calitate de martori cat si de protagonisti. Unele persoane au parte de mai multe, altele de mai putine, ceea ce poate pune numeroase semne de intrebare privind cauzalitatea lor.
“Ce am facut atat de grav incat sa am un baiat dislexic?” este intrebarea, de-a dreptul socanta, pe care mi-a adresat-o zilele trecute o mamica disperata.
Inainte de a ma gandi la un posibil raspuns, i-am remarcat privirea. Dincolo de disperare, am descoperit o nedumerire a carei cauza ar fi putut fi necunoasterea, eventual neinformarea corecta in legatura cu aceasta boala…
În primul rând trebuie înţeleasă diferenţa dintre un dinte erupt şi un dinte complet dezvoltat. Multă lume tinde să confunde aceşti doi termeni: un dinte complet dezvoltat se referă la un dinte a cărui morfologie (formă) este complet formată (coroană plus rădăcină), în timp ce erupţia unui dinte se referă la apariţia coroanei dentare în cavitatea orală. În terminologia dentară, un dinte inclus se referă la un dinte care s-a format şi dezvoltat în osul alveolar care îl susţine, dar nu a reuşit să erupă complet în poziţia sa normală sau nu a erupt deloc. Al treilea set de molar, denumiţi popular “măsele de minte”, reprezintă ultimii dinţi care apar pe arcadele dentare, de obicei după vârsta de 17 ani. Foarte frecvent, din cauza unei tendinţe filogenetice de micşorare a maxilarelor, molarii de minte nu au loc suficient să erupă corect pe arcadă şi rămân incluşi în os. Lipsa de spaţiu determină molarul de minte să se propteasca în dintele situat anterior, într-o poziţie inclinată şi de aceea, de cele mai multe ori, apariţia lor este însoţită de probleme. Termenul de includere osoasă indică deci faptul că molarul de minte se află încă în osul maxilar sau mandibular. În foarte multe situaţii, molarul de minte poate avea o poziţie aproape orizontală în osul maxilar…
Ce este? Cum apare? Cum o prevenim? Cum o tratam?
Caria de biberon este o afectiune specifica dintilor temporari si consta in carierea pana la distrugerea dintilor de lapte ai copilului. Acest tip de leziune carioasa afecteaza cel mai frecvent grupul frontal superior, mai rar afecteaza grupul frontal inferior de dinti. Ordinea de aparitie a cariilor respecta ordinea de eruptie, astfel incat dupa afectarea incisivilor superiori, urmatorii dinti interesati vor fi primii molari, apoi caninii si in final, molarii secunzi superiori…
Tulburarile de atentie sunt un sindrom intalnit la copiii care manifesta dificultati in a acorda atentie unor lucruri considerate a fi importante, insa nesemnificative pentru ei.
In literatura de specialitate, tulburarile de atentie sunt prezentate sub denumirea prescurtata de sindrom ADHD (Attention Deficit Hyperactivity Disorder), in traducere insemnand “tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie”…
Persoanele expuse la socuri emotionale, la stres extrem, la abuzuri, pot dezvolta o serie de dereglari psiho-comportamentale ce le pot afecta intrega procesare mentala. Acest gen de tulburari poarta denumirea de tulburari emotionale, iar acestea sunt diverse. Din pacate, acestea pot afecta atat comportamentul celor afectati, capacitatea de adaptare cat si relatiile sociale.
Cauzele pot fi: un dezechilibru chimic in creier, o situatie socanta de viata, dar si rezultatul interactiunii cu un mediu ostil…
Oscilatiile de dispozitie, cunoscute si sub denumirea de schimbari de dispozitie, sunt transformari bruste ale starii de spirit a persoanelor care le manifesta.
Cauzele pot fi diverse: schimbarile meteorologice, personalitatea, temperamentul, stresul, dieta, un dezechilibru hormonal, chiar o reactie la o boala fizica, etc.
Specialistii le considera normale, cat timp aceste oscilatii sunt minore si usor de depasit. De exemplu, schimbarile meteorologice si tranzitiile sezoniere (mai ales trecerea la sezonul friguros) pot produce anumite tulburari emotionale, indeosebi persoanelor meteo sensibile. Nerespectarea dietei in cazul persoanelor hipoglicemice si a celor care sufera de diabet, poate duce la declansarea unor schimbari de dispozitie, metabolizarea glucozei putand avea o influenta majora la persoanele care sufera de tulburari metabolice. Si stresul zilnic poate fi una dintre cauzele declansatoare ale schimbarilor de dispozitie, reactiile fiind foarte diferite de la caz la caz. Renuntarea la fumat sau diminuarea drastica a cantitatii de nicotina acumulata, poate duce la accentuarea starilor de nervozitate, dar si la o anumita stare de instabilitate emotionala. Alcoolul si abuzul de substante pot modifica dispozitia unei persoane mai repede decat s-ar putea crede. Aceasta stare este numita de psihologi labilitate si este o consecinta a intoxicatiei pe care marii “consumatori” si-o “intretin” cu mare pasiune.