Medicina alternativa
Inainte sa pornim la discutia ce face subiectul acestui articol, as vrea sa va invit sa facem efortul sa intelegem ce este medicina complementara sau altenativa. Mai intai, medicina – este practica mentinerii si refacerii sanatatii umane prin studiul, diagnosticarea si tratamentul pacientilor; termenul deriva din latinul ars medicina care, in traducere, inseamana arta vindecarii. In ziua de azi, datorita dezvoltarii stiintelor si a constientei de sine a individului, precum si circulatiei libere a informatiei, medicina a ajuns sa fie clasificata in medicina conventionala sau clasica si medicina alternativa. O definitie tipica a medicinei alternative este, din pacate, o definitie de excludere – medicina alternativa este orice abordare disponibila in vindecare care nu intra in domeniul medicinei conventionale.
Ce este medicina alternativa?
Daca ar fi sa enumeram cateva din practicile si terapiile folosite in domeniul extrem de vast al medicinei alternative lista ar fi urmatoarea: acupunctura, presopunctura, fitoterapia, cromoterapia, aromoterapia, meloterapia, cristaloterapia, reflexoterapia, bioenergoterapia (sau infoenergoterapia), sacroterapia, helioterapia , hidroterapia, dietoterapia, gemoterapia, chiropractica, seminoterapia, terapia geotermala, apiterapia, argiloterapia, magnetoterapia, astrologia medicala. Departe de a fi epuizat lista, tot in terapiile alternative se situeaza si masajele – terapeutic, Shiatsu, Yumeiho – si sistemele medicale alternative – Ayurveda, homeopatia, medicina naturopatica, osteopatia, medicina traditionala chineza, medicina Unani. Au aparut si tot felul de sistematizari ale terapiilor alterantive – de exemplu, in cadrul terapiilor energetice sunt incluse acupunctura, atingerea terapeutica, Jin Shin Jyutsu, magnetoterapia, acupunctura medicala, Reiki, Qigong, Shiatsu.
Dar nu enumerarea terapiilor alternative sau definirea si explicarea fiecareia este subiectul nostru, ci modul in care este vazuta medicina alternativa din cealalta parte a baricadei, din punctul de vedere al medicinei conventionale. Si aici discutia odata inceputa, pare a nu se mai termina.
Contrar parerii majoritatii corpului medical, medicina alternativa are o istorie tot atat de lunga cu cea a omenirii, pentru ca boli au existat din cele mai indepartate timpuri, la fel si dorinta de vindecare. Iar sisteme de „medicina alternativa” s-au dezvoltat in toate zonele locuite de oameni. Doar aparitia, in prima jumatate a secolului 20, in civilizatia europeana, o unei serii de factori care includ conflictele sociale si succesul relativ al medicinei conventionale au dus la un declin al medicinei alternative.
Pozitia medicinei alternative in panoplia terapeutica
Ca sa putem intelege parerile pe care le voi descrie mai jos, ar fi poate indicat sa facem inca o delimitare intre medicina conventionala si cea alternativa: medicina alternativa se adreseaza, in general, omului ca intreg (trup, minte si suflet), pe cand cea conventionala, in general, ignora sufletul.
Sustinerea medicinei alternative
Suporterii medicinei alternative sustin ca diverse metode de tratament alternativ sunt eficiente in tratarea unei largi palete de afectiuni majore si minore si ca cercetari publicate recent dovedesc eficacitatea unor metode specifice de tratament alternativ. De asemenea, sustin ca o cautare pe motorul de cautare PubMed in baza de date a Bibliotecii Nationale de Medicina (SUA) releva 370.000 de articole de cercetare catalogate ca medicina alternativa publicate in reviste recunoscute de Medline numai din 1966. Tot o forma de recunoastere si sustinere a medicinei alternative este faptul ca un numar in crestere de institutii de invatamant medical superior au inceput sa ofere cursuri de medicina alternativa.
Critica medicinei alternative
Criticii medicinei alternative sustin, in primul rand, ca impartirea tratamentelor pe baza curiculei scolilor medicale sau a sferelor sociale de folosire nu sunt corecte, ci trebuie clasificate dupa criteriile obiective verificabile ale metodologiei stiintifice. Dupa aceste criterii (in speta, demonstrarea eficientei terapeutice sau a lipsei acesteia prin metode stiintifice), o metoda terapeutica poate trece dintr-o parte in alta a medicinei. In esenta, pozitia lor este axata pe demonstrarea eficientei in studii clinice dublu-oarbe, repetabile, incrucisate, a metodelor terapeutice in discutie, eventual studii „cap-la-cap ”, comparative, intre metodele studiate si alte metode cu eficienta dovedita anterior (prin aceleasi metode). N-ar fi de neglijat aici, totusi, ca o paranteza, faptul ca printre numeroasele metode disponibile pentru a distorsiona realitatea, zice-se, se numara si statistica… adica, cum studiile clinice se bazeaza in interpretarea lor pe statistica, este practic posibil sa modifici rezultatele dupa bunul plac. Asta, ca sa nu mai luam in discutie multiplele moduri de a influenta rezultatele unui studiu clinic din faza lui de proiectare. Revenind la discutia noastra, printre capetele de acuzare pe care acesti critici le aduc medicinei alternative se numara : lipsa testarii adecvate (conform dogmelor stiintifice), siguranta pacientilor, intarzierea in apelarea la metodele terapeutice conventionale, efecte adverse nedorite si lista nu se opreste aici. Cei care nu se doresc atat de stiintifici ca cei de mai sus, pur si simplu nu cred in valoarea terapeutica a metodelor de medicina alternativa. Si nu sunt putini.
Ce nu par insa sa ia in considerare, sau evita sa se pronunte asupra acestui lucru, este situatia nefericita in care medicina traditionala se recunoaste invinsa in fata bolii si pacientul recurge, intr-un demers cat se poate de usor de inteles, la tratamente alternative. Si ma refer mai ales la cazurile in care cele din urma salveaza pacientul. Miraculos? Am putea spune si asa.
Bineinteles, in acest articol nu ma pot face purtatorul de cuvant al tuturor medicilor din lume. Nici al celor din Romania. Nici macar al unui singur alt medic. Pot doar sa afirm, cu toata convingerea, ca in anii de pregatire medicala, medicii pe care i-am intalanit si care acceptau macar sa discute rational despre valoarea medicinei alternative puteau fi numarati pe cateva din degetele unei singure maini. Intre timp lucrurile s-au schimbat: mai multa informatie circula mult mai liber, medicina conventionala a inceput sa-si recunoasca neputinta in diverse situatii cu mai multa usurinta, medicii au devenit mai rationali.
Membrii corpului medical pregatit in scolile medicinei conventionale, care sunt sustinatori ai medicinei alternative, pur si simplu imbratiseaza metodele acesteia si le adauga paletei medicinei conventionale, in incercarea de a-si ajuta semenii.
Concluzie
Totusi, sa nu uitam ca, la fel ca in medicina conventionala, si in cea alternativa esentiala ramane calitate de om a celui care o aplica. Poate asta este si explicatia succesului diferit intre practicantii ambelor tipuri de medicina. Poate se ascunde mai mult in spatele succesului, decat simpla aplicare a unor algoritmi de tratament? Cu siguranta ca avansul cunostintelor in aria conventionala (nu doar medicala ci stiintifica, la modul general) va duce in cele din urma la explicarea si a acestui aspect.
Dr. Dragos Chiotan