Ca să răspund colectiv și educativ tuturor mesajelor private în care unii vă întrebați dacă voi depăși vreodată subiectul anilor 2020-2022, nu, niciodată, categoric niciodată nu voi depăși mizeria anilor ălora, pentru că, deși știam foarte bine că e din ce în ce mai multă prostie și slugărnicie în societate și că luate împreună cele două dau o rețetă criminală (demonstrat criminală de atâtea ori și atât de sinistru în istorie), nu mi-aș fi putut imagina nivelul real și brutal al prostiei și faptul că o vom regăsi în creierele cele mai școlite, în vreme ce “pălmașii” vor fi singurii oameni raționali și verticali, care vor înțelege corect noțiuni abstracte specifice lumii juridice cu pretenții fine. Absolut niciodată nu mi-ar fi trecut prin cap că e atât de rău “în lumea bună” și atât de bine “între proști” și “între medievali”.

A fost dur, a fost dezgustător, umilitor și de-asta nu voi depăși niciodată etapa aia istorică a cretinismului în masă. Am văzut purtători de parafă aberând ca ultimii repetenți la biologia de clasa a 5-a și mari profesori de drept explicând cum vaccinarea obligatorie trebuie să fie acceptabilă din perspectiva CEDO, am văzut fătuce proaspăt aruncate în stradă în uniformă de polițist comportându-se ca namilele alea masculinizate în fustă care păzeau lagărele naziste, morți aruncați în saci de gunoi la propriu, idioți așteptând să le apese alții butonul la semafor și să le-mpingă ușa la mall, dar care au pretenția că “schimbă lumea”, participând la instaurarea unei “noi ordini mondiale”, printre altele mâncând gândaci, la nevoie și alte volume, pe care mă abțin să le numesc direct, ca să nu mai amintim de vitejia pro-ucraineană venită la 5 secunde distanță după ce au stat sub pat cu cârpa pe față să nu-i pape Covidu’.

Uite de-aia n-o să depășesc niciodată perioada 2020-2022, pentru că a fost prea mult și mai ales pentru că a fost doar începutul și garanția fundăturii care mă face să mă bucur că nu am copii.

Anca Radu