Muzica, dansul, pictura – artele, in general – sunt metode terapeutice folosite de psihologi pentru ameliorarea starii de sanatate in cazul persoanelor cu un anumit grad de depresie sau anxietate si nu numai, pentru ca, se stie ca si in starile de privare de libertate, muzica, dansul, pictura, sunt cateva dintre metodele terapeutice indicate si folosite.
De altfel, dansul era cunoscut si in cele mai vechi timpuri ; omul primitiv care si-a vazut umbra miscandu-se pe stanca pesterii, s-a miscat si el, bucurandu-se de „dansul” umbrei ; dansurile rituale ale vechilor triburi pentru invocarea ploii, dragostei sau fertilitatii si dansul eroilor mitici dupa obtinerea victoriei ; toate exprimau emotii : bucuria, speranta, victoria.

Astazi se intampla acelasi lucru, prin dans exprimam bucuria, speranta, tristetea, „prea-plinul”, in sfarsit, toata gama emotiilor posibile. Specialistii spun ca in timp ce ne miscam, dansand, corpul nostru elibereaza endorfinele responsabile pentru starea noastra de bine. Dansul se manifesta ca o energie vitala, creatoare, este expresivitatea persoanei insasi, fiind folositor corpului uman si emotiilor proprii. El poate deveni astfel o cale de insanatosire, o regula de viata sau o cale de acces spre o noua dimensiune. Cuvantul „dans” vine din sanscrita si inseamna „tensiune” ; cu adevarat exista in corpul uman o anumita tensiune care trebuie eliberata. De aceea, dansul este indicat nu numai celor suferinzi ci si celor sanatosi.

Dansul – ca manifestare umana, a fost studiat inca din cele mai vechi timpuri, atat ca fenomen artistic, dar si ca mijloc de terapie. Cercetarile lui Rudolf Laban (1879-1958) facute asupra miscarii in timpul dansului si a tot ceea ce se transmite prin dans, studiile facute in America, inca din anii 1960-1970, asupra efectelor dansului folosit ca terapie in tulburarile psihice, anxioase, toate au condus la crearea unei asociatii complexe denumita Association Dance Movement Therapy ( DMT = dans – miscare – terapie ) in cadrul careia specialistii psihologi, adoptand cai si modalitati specifice de tratament, amelioreaza diverse manifestari negative in cazuri de patologie psihica, somatica si relationala ( Richardo Vanni ).
Calea terapiei prin dans este precum o „calatorie” pe care o facem pentru a ne descoperi pe noi insine, in acest mod „explorand” propriul corp, propriile gesturi, precum si calitatile miscarilor exercitate ; este o calatorie inspre descoperirea propriului stil personal, capacitatea noastra de exprimare prin dans, cine suntem noi, punctele noastre puternice, nesigurantele, conflictele dinlauntrul nostru. Sa nu uitam ca omul este un „animal simbolic” : gesturile, miscarile, sunetele, vocea, toate au o valoare simbolica in sensul ca sunt o expresie a „ceva”, ne comunica si ne leaga de „ceva” anume.

Caci ce este dansul, in fond, decat manifestarea fizica a trairilor spirituale. Ori „manifestarea” este exteriorizare, este eliberarea tensiunilor Eu-lui. Si, sa nu uitam, puterea muzicii si a ritmului. Credeti ca este intamplator ca, pe vremea strabunicilor nostri, dansul era mai lent, mai putin ostentativ ( nu ne referim aici la dansul clasic, care oricum, isi pastreaza regulile sale ) decat astazi cand, iata, tinerii „danseaza” dupa ritmuri asurzitoare si… zguduitoare, ori dupa manele cu clare trasaturi lasciv-orientale, mult mai… incitante, ca sa ne exprimam eufemistic… In vreme ce strabunicii calatoreau 3-4 zile intre doua orase, azi, in cateva ore putem fi in partea cealalta a globului. …Si moravurile erau altele ! Si totusi, are loc o „eliberare” : in ritmurile asurzitoare si de manele, tinerii isi manifesta surplusul de energie si… hormoni ! Stilul de viata din acest inceput de secol XXI, ne conduce la un sistem de autocontrol emotional si corporal foarte solicitant si uneori rigid, produce „foamea” de spontaneitate, de comunicare si de cunoastere profunda a propriului corp.

Care este rolul terapeutului ? Acela de a-i furniza individului o cale, o idee despre cum isi poate imbunatati cunoasterea de sine, cum poate comunica mai eficient ( chiar comunicarea non-verbala ), de fapt o redescoperirre a Eu-lui sau interior, dechis catre in afara; pentru ca dansul este un antrenament pentru corp si spirit care ne modeleaza fizic si psihic. Suferinta vine si din faptul ca avem tendinta de a ne izola, nu doar fata de altii, dar si fata de noi insine, de emotiile noastre cele mai profunde, pe care nu intotdeauna suntem dispusi sa le ascultam si sa le acceptam. Expertii sustin, pe buna drepatate, ca nu avem nevoie neaparat de instruire in domeniul dansului ; multi oameni sanatosi si echilibrati schiteaza pasi de dans in unele momene ale activitatii lor zilnice, multe gospodine „danseaza” prin casa si, aceasta este un lucru bun. Incercati si dvs. S-au deschis si la noi multe saloane de dans. Cautati-le si frecventati-le, nu veti regreta. In cazuri de patologie, terapeutul este acela care va poate indruma. Nu ezitati sa-i cereti sprijinul.

Se stie ca este mai usor sa previi decat sa vindeci ; apelati, deci, cu incredere la terapia prin dans, chiar daca nu sunteti „talentati” sau „instruiti”, sanatosi sau bolnavi, tineri sau mai in varsta. Cel putin, in prima instanta, va veti invinge propriile complexe ! Si, nu este asta un punct castigat ? Apoi, veti descoperi bucuria miscarii, activarea articulatiilor si imbunatatirea respiratiei. Iata alte puncte castigate. Mai departe, lasandu-va „purtati de val”-ul muzicii veti descoperi emotii diverse care va inunda ; alt punct castigat. …Si veti vrea sa comunicati si altora sentimentul dvs. Cate puncte acumulate : fizic, psihic, relational ! Si este chiar placut !
Deci : poftiti la dans !..

Gabi Mari – consilier online
Coordonator material : Radu Botez
www.parapsiholog.ro
*Material oferit de www.elystar.ro