La ce se poate ajunge daca nu dormim ?
Somnul, o necesitate
Ce este somnul ?
Definitia somnului ramane inca descriptiva, deoarece substratul neurofiziologic al ciclului somn-veghe a carui peridiocitate este ritmata de alternanta zi-noapte, nu se cunoaste cu exactitate.
Somnul este comportamentul fiziologic periodic, reversibil, caracterizat prin inactivitate somatica, abolirea relativa si temporara a starii vigile si constientei, diminuarea sensibilitatilor, a functiei de relatie si a celei vegetative, relaxarea tonusului muscular si, nu in ultimul rand, aparitia activitatii onirice.
Spre deosebire de alte diminuari ale starii de constienta, in somn aceasta poate fi rapid si complet restabilita prin stimuli adecvati, somnul fiind numai o “suspendare placuta si reversibila a interactiunii senzorio-motorii cu mediul inconjurator obisnuit, asociata cu pozitia culcata si imobilitate” – J. Delmas.
Viata normala impune alternanta a doua stari comportamentale diferite: starea de veghe si somnul – raportul dintre ele variind in cursul unei perioade de 24 de ore de la un individ la altul, precum si in functie de varsta subiectului.
Astfel, nou-nascutul doarme aproape tot timpul, iar intre saptamanile 3-7 de viata, numarul orelor de somn scade cu aproximativ o ora, fara a se putea stabili vreo legatura directa a somnului cu ciclul zi-noapte, pentru ca apoi, treptat, somnul de noapte sa ocupe un timp din ce in ce mai mare, scaderea duratei totale de somn facandu-se pe seama somnului de zi.
Incepand de la al doilea an de viata si pana la varsta scolara se stabilizeaza perioada somnului nocturn in jurul a 10 ore, iar la varsta de 13-14 ani somnul de noapte ajunge la aproximativ 8 ore, cu variatii individuale care se mentin si la adult. In acelasi timp, durata relativa a starii de veghe creste de la cateva minute, la nastere sugarul “platind” cu doua ore de somn fiecare ora de veghe – si ajungand la 15-17 ore la adult, care “plateste” fiecare ora de veghe numai cu o jumatate de ora de somn.
Ritmul somn-veghe este independent de temperatura organismului, de conditiile climaterice sau de cele atmosferice, si insensibil la perturbatiile chimice, dar este puternic influentat de intensitatea luminii si de alternanta lumina-intuneric.
Bioritmul somn-veghe pare a fi reglat print-un “ceas intern” – asa-numitul “ceas biologic” care are doua componente: una ereditara, mostenita si alta elaborata in cursul dezvoltarii individului, in functie de conditiile concrete ale mediului fizic, familial si social. Stabilizarea ritmului somn-veghe nu exclude insa o serie de factori care pot influenta somnul – activitatea fizica si intelectuala, conditiile de viata, variatiile neperiodice ale programului de lucru, excesele alimentare, emotiile puternice etc.
Somnul este o necesitate, dovedindu-se de neinlocuit, ca si oxigenul pentru respiratie, ca si hrana, ca si apa. Lipsa somnului poate ucide mai repede decat lipsa hranei si mai greu decat lipsa apei. Privarea de somn de la 100 la 200 ore poate aduce omului dereglari importante la nivelul intregului organism. Apar tulburari ale tensiunii arteriale, ale respiratiei, atentiei, frecventei cardiace, metabolismului.
La adult, trecerea de la starea de veghe la starea de somn este pregatita de un “preludiu” care se deosebeste de la individ la individ. Este vorba de asternutul patului, culoarea lenjeriilor, mirosul pijamalelor, lectura unei carti, fumatul unei tigarete, privitul unei fotografii, sarutul persoanei dragi etc. Modificarea acestor obiceiuri reflexe duce frecvent la aparitia insomniilor.
Tulburarile somnului
Insomnia este un element psihopatologic caracterizat printr-o dereglare a calitatii somnului si a duratei lui normale. In afara de aparitia la modificari ale reflexelor conditionate impuse de fiecare individ in “preludiul” somnului, insomnia poate surveni si in surmenaj fizic si intelectual, neurastenie, nevroze anxioase ( frica ), accese maniaco-depresive, stari dementiale, intoxicatii cronice ( alcool, unele droguri, tutun, cafea ). La batrani exista o perturbare a ritmului somn-veghe manifestata prin perioade de somn diurn care se repeta de 2-3 ori, urmate de insomnii nocturne. La aceasta categorie de varsta, nu trebuie insa ignorat ca insomnia poate fi un semn precoce al aterosclerozei cerebrale.
Tulburarile somnului se pot manifesta si sub forma unor hipersomnii – adica o tendinta irezistibila de a dormi. Definite clasic, hipersomniile sunt prelungiri ale perioadei de somn care pot surveni continuu sau paroxistic, sunt mult mai rare decat insomniile si au foarte rar o cauza psihogena. De cele mai multe ori insotesc tabloul clinic al unei boli. Hipersomniile continue au determinare organica si apar in encefalite din tuberculoza sau sifilis, in tumori la nivelul trunchiului cerebral sau hipotalamusului, in ciroza hepatica, in insuficienta hepatica, renala sau mixedem. Hipersomniile paroxistice se intalnesc rar : sindromul Pickwick, atacul narcoleptic, atacul cataleptic, hipersomnia isterica. Sindromul Pickwick este o tulburare cardiaca manifestata prin hipersomnie diurna, obezitate, tulburari respiratorii si cianoza, crizele de somn aparand in plina activitate. Atacul narcoleptic este caracterizat prin crize de somn de durata variabila, care apar in perioade de inactivitate sau activitate relativa, frecvent in conditii emotionale deosebite, bolnavii trezindu-se rapid, la fel cum au adormit. Atacurile cataleptice sunt reprezentate de o pierdere brusca a tonusului muscular insotite de crize de somn. Factorii emotionali rasul, mania, concentrarea, excitatii senzoriale puternice si neasteptate, uneori actul sexual, pot declansa atacul cataleptic. Hipersomnia isterica este un acces de somn cu durata variabila in care bolnavul ramane inert, fara reactii la nici un stimul extern.
O categorie aparte a tulburarilor de somn o reprezinta parasomniile – teroarea nocturna, cosmarurile, enurezisul nocturn si somnambulismul. In general, parasomniile afecteaza copii cu varste intre 3 si 7 ani, si sunt consecinte ale evenimentelor diurne nou aparute in viata individului. Somnabulismul poate surveni la orice varsta si se poate insoti de celelalte parasomnii in mod variabil.
La ce se poate ajunge daca nu dormim ?
Privarea de somn voluntara sau nu poate duce la dereglari mari asupra organismului uman. Cercetari efectuate pe grupuri de indivizi de varsta adulta care au fost privati de somn intervale variabile au concluzionat ca lipsa somnului 50-75 ore, asociata cu activitate intelectuala minima da startul aparitiei unor boli care cu greu pot fi controlate ulterior. In timpul starii de veghe, cordul mentine un nivel al cantitatii de sange la nivelul tuturor organelor, implicit la nivel cerebral. Astfel, la solicitari cerebrale impuse de atentie, frecventa cardiaca creste cu 3-5 batai/minut fata de normal, iar frecventa respiratorie se amplifica. In momentul acumularii unui numar mare de ore de nesomn, primele tulburari care pot surveni la un individ sunt cele cardiace manifestate prin hipertensiune arteriala, palpitatii, stenocardii, tulburari de ritm cardiac. Toate aceste tulburari pot duce in timp la instalarea unei hipertrofii ventriculare cu insuficienta cardiaca.
Repetarea perioadelor lungi de nesomn altereaza initial reversibil si alte functii ale organismului. Digestia devine dificila, apetitul alimentar scade, iar riscul de afectiuni gastrice creste. Initial apar gastrite de stres, insotite de dureri in spatele sternului, de greturi si uneori de varsaturi cu resturi sanghinolente. Se pot instala apoi ulcere gastro-duodenale, enterite si colite, ca urmare a cresterii numarului de bacterii din flora normala intestinala.
Functia urinara poate fi afectata datorita tulburarilor de tensiune arteriala, rinichii nemaifiltrand corespunzator urina.
Intreg metabolismul poate suferi in urma privarii de somn. Astfel se pot produce dereglari consumptive, individul scazand in greutate, capacitatea de atentie diminuandu-se, libidoul sexual disparand etc.
Ce putem face ?… Sfaturi utile
Dintre toate tulburarile somnului, individul poate controla insomniile, celelalte categorii fiind apanajul medicului specialist si ale psihologului.
Combaterea insomniilor :
Profilaxie si preventie :
– Inlaturarea factorilor de disconfort care pot deranja somnul: lumina, zgomotul, aerul viciat, camera supraincalzita, asternutul prea incalzit, haine groase sau stramte.
– Servirea mesei de seara cu cel putin doua ore inainte de culcare. Cina copioasa, bogata in alimente greu de digerat poate produce insomnii.
– Inlaturarea factorilor care creeaza si intretin o stare de surescitare: probleme familiare, neintelegeri cu vecinii sau anturajul, neplaceri legate de activitatea profesionala, munca intelectuala sau fizica incordata.
– Renuntarea la excesele de alcool, cafea, tutun sau ceai negru.
Ceaiuri cu rol relaxant :
– Radacina de valeriana – infuzie cu o lingurita de planta la o cana de apa, bauta inainte de culcare.
– Conuri de hamei – infuzie cu o lingura la cana inainte de culcare.
– Flori de tei – 2-3 cani pe zi dintr-o infuzie cu 1-2 lingurite la o cana de apa.
– Flori de levantica – 1-2 cani pe zi dintr-o infuzie cu o lingurita la cana.
– Maghiran – 2-3 cani pe zi dintr-o infuzie cu o lingurita de planta maruntita la cana de apa.
– Marar – decoct din seminte cu o lingurita la o cana, seara, inainte de culcare.
Toate ceaiurile se pot servi indulcite cu miere de albine. Mierea de albine induce somnul servind-o dupa fiecare cina – 1-2 linguri.
Bai cu rol relaxant :
– Extract de levantica – 3-4 ml extract in cada cu apa calda
– Extract din ace de pin – 150 g extract in cada cu apa calda
Baile se fac inainte de culcare, temperatura apei fiind de 37-38 grade, iar perioada de imbaiere 15-20 minute.
*Citeste si noutatea editoriala absoluta, volumul “ENCICLOPEDIA VISELOR” in format electronic – click aici.
Dr. Ionut Poinareanu