Este fumatul o mostenire genetica ?

Organizatia Mondiala a Sanatatii ( OMS ) a facut cunoscut faptul ca in acest moment, in lume, bolile cardiovasculare si alte boli cauzate de fumat ucid cel putin 1 din 10 persoane. Recent, trei studii efectuate in mod separat, finantate de guverne din SUA si Europa, au fost publicate in revistele „Nature” si „Nature Genetics”. Rezultatele lor, independente unele de altele, au relevat acelasi lucru : faptul ca, in genomul uman exista o anumita „variatie” care face ca cei care o mostenesc sa fie mai vulnerabili la cancer pulmonar decat cei care nu o au in genomul lor. Oamenii de stiinta din Washington au descoperit ca „variatia” genetica respectiva ii face pe unii sa devina dependenti de fumat si sa dezvolte mult mai repede cancerul pulmonar. „Aceasta gena este ca o forta a raului, malefica” spune Christopher Amos, profesor de epidemiologie la Cancer Center din Huston, autor al celui mai renumit studiu in aceasta problema. El spune, de asemenea, ca „avand aceasta gena variabila devii mai predispus la dependenta si mult mai putin dispus sa te lasi de fumat”.

Descoperirea, facuta independent, de cele trei echipe de oameni de stiinta, arunca o lumina noua si mai puternica in cunoasterea genetica prin legatura dintre „gena blestemata”, dependenta de fumat si cancerul pulmonar, prefigurand posibilitati de viitor pentru combaterea acestora. Desi studierea stiintifica a genelor a fost facuta pe un numar de 35.000 de persoane din Europa, Canada si SUA, cercetatorii nu au stabilit cu certitudine daca este vorba de un set de „variatii” intr-o singura gena sau sunt trei gene strans conectate. Cercetarile continua.
Se poate pune intrebarea, de ce exista printre fumatori persoane in varsta de 90 de ani, care nu au avut si nu au cancer pulmonar, si – in acelasi timp – exista persoane nefumatoare sau care aprind ocazional o tigara sau doua si totusi contracteaza cancerul pulmonar. „Aceste studii ne arata ca vulnerabilitatea dependentei de fumat si cantitatea de tigari fumata intr-o zi este determinata biologic” spune Laura Bierut, profesor doctor la Universitatea Washington de Psihiatrie din Saint-Louis ; domnia-sa nu a luat parte la studiul respectiv, dar il caracterizeaza ca fiind foarte interesant. Noul studiu este surprinzator si prin faptul ca se puncteaza arii din codul genetic in care NU se asociaza placerea cu dependenta de fumat. Dr. Nora Volkow, director al Institutului National pentru Abuzul de Medicamente din Bethesda, care a finantat unul dintre studii, spune ca in acest fel se explica de ce unii oameni pot renunta la fumat, iar altii nu reusesc. Domnia-sa observa ca gena-buclucasa este pozitionata intr-un areal in care – in timpul testelor pe animale – cand acel areal a suferit daune, acestea au devenit depresive si anxioase. In timp ce pe unii oameni fumatul ii ajuta sa se concentreze, altii – dimpotriva – fumeaza ca sa se relaxeze, sa scape de depresie. Aceasta sugereaza ca prescriind antidepresive unor fumatori care sunt in tratament, acestia pot fi ajutati sa scape de dependenta.

Cum influenteaza mostenirea genetica a unei astfel de „gena-varianta” ne spune Paul Brennan de la Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului: „Fumatorii sunt de 10 ori mai predispusi la cancer pulmonar; fumatorii fara varianta genetica au in medie cu 14% risc marit de cancer pulmonar, pe cand la nefumatori procentul este de sub 1% !” El mai spune ca persoanele care mostenesc aceasta gena de la un singur parinte comporta un risc mai mare decat 1/3 din persoanele care nu au o astfel de gena transmisa ereditar. Daca fumatorul a mostenit varianta de la ambii parinti, au 1 din 4 sanse de a dezvolta cancerul pulmonar, ei comportand un risc de 70-80 de ori mai mare decat fumatorii fara variante genetice. Brennan si Amos lucrand la studii diferite, dar legate de acelasi subiect, ajung la aceeasi idee: receptorii nicotinei in variantele genetice pot stimula tumorile cancerigene in pulmon.
O situatie aparte o are dr. Kari Stefansson, seful executiv al Centrului Genetic din Islanda, cel care este autorul unuia dintre cele trei studii. Tatal sau, fumator convins, a decedat de cancer pulmonar ; Stefansson nu fumeaza, dar fiica sa despre care el spune ca „fumeaza ca un horn, traieste ca si cum ar fi nemuritoare si fumatul nu o poate ucide”. Din pacate pentru tatal ei, genetician luptator impotriva cancerului, dar si pentru ea, el a descoperit ca fiica sa poarta in genele ei dusmanul , vrajmasul ascuns, cel care lupta impotriva ei – gena buclucasa !
Iata, acum stim ca exista si o cauza genetica a acestui obicei atat de nociv si este de presupus ca intensele campanii antifumat din SUA sunt motivul scaderii drastice a ratei fumatorilor ( de la 42% in 1965 la 21% in prezent ). Nu este firesc sa ne preocupe si pe noi eradicarea acestui flagel, fumatul cauzator de cancer pulmonar ?
… Si totusi, ce facem NOI ?..

*Superstitiile fumatorilor – click aici.

Radu Botez & Olivia Vatca