In ultimul timp, tulburarile de comportament sunt tot mai des intalnite si tocmai din acest motiv, m-am hotarat sa va prezint cateva aspecte semnificative.
Una dintre cele mai frecvente tulburari de comportament alimentar este anorexia, in literatura de specialitate mai fiind cunoscuta si sub denumirea de anorexie nervoasa. De ce si nervoasa? Deoarece nu este doar o simpla dereglare alimentara ce duce la o scadere masiva in greutate, ci si o tulburare psihiatrica, deseori cu grave consecinte fiziologice.
In general, aceasta tulburare se caracterizeaza prin frica intensa de luare in greutate si obsesia dietelor. O persoana care sufera de anorexie este foarte slaba, dar manifesta convingerea ca este supraponderala. Anorexia se intilneste mai des la adolescente si la femei tinere (cam 85-90% din cazuri), dar poate afecta si barbatii, precum si persoanele mai in varsta.
Simptomele sunt variate si diverse. Intre acestea se pot enumera : slabire rapida, obsesie in ceea ce priveste greutatea corporala si pentru caloriile existente in orice produs alimentar, exersare fizica exagerata, oboseala persistenta, hipotermie, tulburare de percepere a imaginii corporale, un fel neobisnuit de a manca constand in : maruntirea excesiva a alimentelor, schimbarea locului lor in farfurie pentru a parea consumate, mestecarea si apoi aruncarea lor pentru a se evita inghitirea, ascunderea subtila a acestora in servetele pentru a fi aruncate ulterior ; administrarea unor medicamente pentru slabit, etc.
Referitor la cauzele anorexiei se considera ca ar putea fi implicati factori : biologici, psihologici, sociali si culturali. Ca factor de risc biologic poate fi considerat existenta unei rude cu tulburari de comportament alimentar. Tristetea, anxietatea, depresia, stresul pot fi importanti factori declansatori.

Factorii culturali sunt reprezentati de obsesia pentru suplete, indeosebi la genul feminin, supletea fiind o calitate mult apreciata in societatea de astazi. Din punct de vedere psihologic, pacientii pot prezenta tulburari emotionale, eventual de personalitate. Unii considera ca nu merita sa se bucure de viata si se priveaza de placerea de a manca, altii nu au respect de sine, altii isi doresc acceptare intr-un anumit grup social. Poate si din acest motiv, anorexia mai este considerata o posibila tentativa de rezolvare a unor probleme emotionale.
Influenta familiei poate fi considerata un posibil factor de risc, in sensul ca anumite critici repetate din partea parintilor, fratilor, surorilor, bunicilor pot complica foarte mult lucrurile.
Mai putin se discuta despre faptul ca anorexia poate aparea in cadrul unor afectiuni digestive, dar si altor boli precum cele endocrine, renale, pancreatice, hepatobiliare, pulmonare, chiar neoplazice.
Vindecarea ei este posibila si tratamentul implica in majoritatea cazurilor psihoterapie, consiliere pentru dieta, iar daca este necesar, consiliere familiala. Este atat de periculoasa? Da, raspund specialistii. De ce ? Pentru ca anorexia nervoasa poate avea consecinte dintre cele mai grave. Cateva dintre acestea ar fi : cele neuroendocrine ( nivel scazut de estrogeni, intarzierea pubertatii ), complicatiile cardiace ( tulburari ale ritmului cardiac, posibile diminuari ale volumului miocardului ), efectele gastrointestinale ( balonarea, constipatia ), pierderea osoasa, anemia, retardul de crestere, etc.
Societatea contemporana pune accent pe aspectul subtire si cat mai atractiv. Este o tendinta sociala, insa pentru unii/unele poate deveni o obsesie cat se poate de periculoasa. Cei care nu se pot ajuta singuri, pot fi ajutati de catre ceilalti, dar pentru asta trebuie sa existe, in primul rand, competenta si apoi disponibilitatea de a ajuta. Nimeni nu poate sti cand va avea nevoie de ajutor, iar binele facut dezinteresat este asemenea unei lumini binefacatoare.

Mihaela-Theodora Popescu