sau
De ce să ne păstrăm abdomenul plat?

Dacă pe vremea bunicilor şi străbunicilor noştri există un dicton care spunea că „Tot grasul – om frumos” ceea ce însemna că oamenii graşi erau consideraţi frumoşi, este evident că în zilele noastre lucrurile s-au schimbat, acest dicton a căzut în dizgraţie, acum nemaifiind la modă formele pline, voluptuoase, ba chiar respingându-se acestea, nu numai în virtutea etaloanelor modei ci, datorită comandamentelor de sănătate şi igiena umană.
Din păcate, numărul persoanelor supraponderale este în continuă creştere. De cele mai multe ori, abdomenul este primul care dă semnalul îngrăşării şi, de multe ori, întâlnim persoane cu un trup normal, dar cu o burtă, cel puţin, dizgraţioasă. Dar nu numai considerentele estetice trebuie luate în calcul ; aici este vorba de mult mai mult, de pericolele care ameninţa sănătatea şi chiar viaţa „burtoşilor”. Majoritatea oamenilor au simţul proporţiilor burţii lor, ei simt când greutatea acesteia are o mai mare pondere în greutatea totală a corpului şi când volumul acesteia creşte prin depuneri de grăsime, dar de cele mai multe ori ei nu se grăbesc să se debaraseze de acest ţesut inutil şi împovărător, a cărui existenţa le ameninţă viaţa atât de cumplit cum vom vedea mai jos.

O prestigioasă instituţie medicală din New York a făcut o serie de cercetări, ale căror rezultate sugerează că cei care sunt „burtoşi” în jurul vârstei de 40 de ani, sunt expuşi riscului de boli, că: diabetul, infarctul miocardic şi, în general, bolile de inimă. Dr. Rachel Whitmer de la Divizia de cercetare permanentă din Oakland, California, confirma acestea, adăugând în acelaşi timp, propriile rezultate obţinute în urma unui studiu efectuat asupra unui eşantion de cca. 6500 de persoane cu vârste între 40-45 de ani, iar aceste rezultate spun că grăsimea de pe abdomen favorizează, grăbeşte chiar, riscul de a contracta boala Alzheimer, iar la vârsta senectuţii aceste persoane au „asigurată”… dementa. Participanţii la studiu, cu un trup normal, dar cu măsurători mari ale burţii, erau predispuşi la dementa în procent de 98% ! Studiul s-a făcut prin măsurarea lungimii spatelui şi a circumferinţei burţii ; diferenţa dintre acestea fiind elementul luat în calcul, iar o diferenţă de 25,4 cm. este considerată a fi foarte mare!
În alt caz, cercetătorii au studiat un grup de cca. 1050 de persoane cu vârste cuprinse între 73-87 ani care au contractat boala Alzheimer sau altă formă de dementă senila; consultându-se dosarele medicale (fişa medicală) din urmă cu 36 de ani până la momentul cercetării, s-a constatat că aceştia aveau deja în jurul vârstei de 40-45 ani, abdomenul „căptuşit” cu grăsime! Sigur, descrierea experimentelor în câteva rânduri este prea simplă, dar pe noi ne interesează rezultatele acestora, iar ele arăta clar că depunerea stratului de grăsime pe abdomen (la persoanele „cu burta”) dezvoltă un risc mărit de îmbolnăvire şi duc la concluzia că obezitatea la vârste mijlocii măreşte riscul dezvoltării dementei şenile. În acelaşi timp, dar la Centrul Medical Universitar Columbia din New York, dr. Jose Luchsinger a studiat conexiunea dintre obezitate şi boala Alzheimer, arătând că nu este surprins de rezultatele celor din California, care sunt de o „înaltă plauzibilitate”.

Nu cunoaştem în ce măsură astfel de studii se fac (dacă se fac) în ţara noastră, dar trebuie să tragem un semnal de alarmă pentru toţi cei „cu burta” că, dacă nu este foarte clar de ce grăsimea abdominală poate genera dementă, este sigur că ea alimentează creierul cu substanţe nocive, în stare să-l afecteze ! Dacă doriţi să evitaţi riscul de a dezvolta boli grave ca diabetul, infarctul de miocard, bolile de inimă – în general, la vârsta încă tânără şi dacă doriţi să evitaţi dementa senila la bătrâneţe, renunţaţi, cât mai repede, cât mai aveţi timp, la… „tricourile cu burta”!
Asta, ca să încheiem într-o notă optimistă; dar AVERTIZAREA – rămâne!

Radu Botez & Olivia Vâtcă