Brainstorming-ul este considerat a fi o metoda moderna a discutiei in grup ce urmareste dezvoltarea creativitatii membrilor acestuia. Fiind o tehnica adaptabila invatarii scolare, este utilizata de numerosi pedagogi ca metoda didactica. Are cateva variante, mai putin cunoscute, fiecare avand specificul sau. Prezentarea acestora constituie subiectul ales al acestui articol.
Metoda dezbaterii Phillips 6-6 este o varianta de brainstorming la care numarul de membri ai grupului este mai redus si anume la 6. Simbolul numeric 6-6 provine de la impartirea unei clase de 36 de elevi in 6 grupe de cate 6 elevi in fiecare grupa. In varianta clasica grupele se alcatuiesc prin desemnarea elevilor pe cale criteriala sau aleatorie. Criteriile care stau la baza gruparii acestora pot fi : nivelul de inteligenta, ritmul de invatare, etc. Discutia se limiteaza doar la 6 minute, ceea ce determina o accelerare a acesteia. Dupa constituire fiecare grupa isi alege un lider cu drept de a participa si la discutii. Acesta va indeplini si rolul de secretar al grupei, precum si de purtator de cuvant. Liderul supravegheaza si dirijeaza dezbaterea, intervenind numai cand este necesar. Perioada de timp alocata unei sedinte este de aproximativ 20 de minute. Distribuirea timpului alocat are loc astfel : 4 minute pentru constituirea grupelor, anuntarea temei si a regulilor ; 6 minute pentru discutii in interiorul grupului, ideile mai importante fiind consemnate ; 2 minute sunt alocate fiecarui conducator de grupa pentru prezentarea sintetica a ideilor grupului si/sau 8 minute in care toate ideile prezentate sunt discutate, iar apoi sunt selectate cele mai bune. In seama cadrului didactic ramane „asamblarea” acestora. Urmeaza o etapa de evaluare in care solutiile propuse sunt analizate, fiind aleasa cea considerata a fi cea mai buna.

Metoda dezbaterii Phillips 6-6 are urmatoarele avantaje : se asigura o participare colectiva si activa la rezolvarea problemei, elevii se obisnuiesc cu tehnica argumentarii, invata sa-si sustina ideile, sa accepte gandirea colectiva si nu in ultimul rand, restrangerea subiectivitatii. Din pacate are si cateva dezavantaje intre care : exista pericolul ca grupele sa se deranjeze reciproc cand se lucreaza in aceeasi sala de clasa, iar conducatorul discutiei nu poate participa la absolut toate discutiile din fiecare grupa.
O alta varianta de metoda Phillips presupune un mod de lucru putin diferit.
Clasa de elevi este impartita in grupe omogene si eterogene la care se aplica varianta clasica (descrisa anterior). Din fiecare grupa sunt selectati elevii care au prezentat solutiile cele mai bune. In sedinta urmatoare se aplica din nou varianta clasica la elevii selectionati, pana cand va ramane o singura grupa finalista. Aceasta va fi supusa unei sedinte speciale.
Indiferent de varianta aleasa, Metoda Phillips 6-6 intensifica activitatea creativa a elevilor, dezvolta spiritul de competitie, antreneaza toata clasa (inclusiv pe cei apatici) si implica elevii in evaluare. Din acest motiv este considerata de catre specialisti si o metoda de evaluare alternativa.
Metoda 6-3-5 este tot o varianta de brainstorming. Grupele sunt alcatuite din 6 membri, se enunta 3 idei, care sunt dezvoltate de ceilalti 5 elevi. Se distribuie foi de hartie care contin un tabel cu 3 coloane corespunzatoare celor 3 idei enuntate. Fiecare elev isi va scrie ideea in coloana corespunzatoare, dupa care transmite foaia colegului sau din dreapta. La randul sau primeste foaia colegului din partea stanga. Astfel fiecare participant la sedinta are posibilitatea prin formularile proprii sa-si aduca contributia la transformarea ideilor discutate. In acest fel elevii sunt pusi in situatia de a comunica, de a analiza si de a-si dezvolta spiritul critic.
Metoda Frisco este o metoda mai putin discutata si are ca obiective identificarea unor probleme complexe si gasirea unor modalitati simple de solutionare a acestora. Metoda se bazeaza pe utilizarea unei liste de control si a brainstorming-ului. Clasa de elevi este impartita in 2 echipe: o echipa de cercetare si o echipa de concluzionare compusa dintr-un numar de 5-6 elevi. Rolul listei de control este de a directiona raspunsurile spre gasirea unei solutii. Membrilor echipei de cercetare li se aplica lista de control de catre echipa de concluzionare, iar fiecare elev formuleaza raspunsuri scrise. Cel/cea care aplica metoda atribuie membrilor echipei de concluzionare roluri diferite: pesimistul, optimistul, nehotaratul, etc. La sfarsitul sedintei, cadrul didactic evalueaza solutiile prezentate si solicita elevilor formularea unor concluzii. Aceasta metoda ofera posibilitatea dezvoltarii spiritului de echipa, dezvolta abilitatile de comunicare si evaluare.
Indiferent de metoda aleasa, sensul principal al aplicarii acestei metodologii este de a incuraja activitatea mentala a elevilor, de a le elimina inhibitiile si de a descoperi « inovatorii » de maine. Discutiile libere stimuleaza in mai mare masura inventivitatea si spontaneitatea participantilor. Copiii au posibilitatea sa se exprime liber si ne pot ajuta sa raspundem cumva la intrebarea „geniile se nasc sau se formeaza ? ” . Invatamantul modern favorizeaza discutia si dezbaterea in grup. Se prea poate ca dintr-un « joc » sa descoperim talente nebanuite, iar surpriza apare intotdeauna de unde te astepti mai putin.

Brainstorming-ul 1 – click aici

Mihaela-Theodora Popescu