Metoda Osborn

Zi de zi suntem supusi unui asalt de informatii care ne pun in situatia de a formula si exprima idei, analiza si gasi solutii mai avantajoase.
Brainstorming-ul este o tehnica ce se foloseste pentru stimularea gândirii creatoare in grup. Termenul provine din limba engleza, iar in traducere fidela inseamna „furtuna in creier”. In literatura de specialitate aceasta tehnica este cunoscuta sub diferite denumiri: furtuna in creier ( in sens etimologic ), asaltul de idei, cascada ideilor, metoda Osborn, filosofia marelui DA, evaluarea amânata. A fost creata de Alex Osborn in anul 1957 si a fost dezvoltata pentru a depasi unele dificultati cu care grupurile se confrunta când trebuie sa se rezove probleme. Astazi are o aplicabilitate deosebita, in special in domeniul economic.
Este o metoda interactiva care se bazeaza pe dezbaterea unei probleme, prin emiterea libera si spontana a opiniilor, indiferent cât de hazardate sunt. Scopul acesteia este de a inlesni gasirea celei mai adecvate solutii, printr-o intensa mobilizare a ideilor tuturor participantilor la discutie. Este un excelent exercitiu de cultivare a creativitatii in grup si stimuleaza inventivitatea participantilor.
Exista doua principii generale in spatele acestei tehnici si anume : rezolvarea in etape si fiecare etapa trebuie sa respecte câteva reguli precum : abtinerea de la judecata critica, incurajarea ideilor « trasnite » , conteaza cantitatea si nu calitatea ( numai la inceput ), folosirea ideilor exprimate de ceilalti, fiecare persoana si fiecare idee sunt la fel de valoroase.

Brainstorming-ul a fost considerat de unii pedagogi, drept o tehnica adaptabila invatarii scolare, astfel ca multe cursuri de pedagogie o situeaza printre metodele didactice. Spre exemplificare voi prezenta un mod de desfasurare a unei astfel de sedinte in clasa de elevi.
In prima faza este necesara existenta unui moderator, care stabileste data si locul sedintei, selecteaza membrii grupelor (cam 20-30 participanti), propune subiectul si aduce la cunostinta regulile. Elevii sunt incurajati sa dea frâu liber ideilor, fara sa analizeze critic ce spun. Daca nu apar idei in primele secunde, moderatorul trebuie sa ajute participantii sa depaseasca inhibitiile. Fiecare elev isi prezinta ideea, iar toate ideile sunt consemnate de catre o persoana desemnata in acest sens. Elevii pot sa-si completeze sau sa modifice ideile exprimate anterior. La expirarea timpului alocat sedintei, profesorul moderator organizeaza ideile in functie de modul cum se raporteaza la subiectul ales. Ideile se impart in categorii pro si contra. Intreaga lista de idei este revazuta pentru a se asigura ca toata lumea a inteles cele exprimate. Ideile lipsite de sens sunt inlaturate, iar judecata calitatii lor se face ceva mai târziu.
Succesul unei sedinte de brainstorming depinde pe de o parte de priceperea moderatorului, iar pe de alta parte de calitatea cunostintelor si gândirea originala a participantilor.
Evaluarea si selectia ideilor emise se face abia peste 1-2 zile de catre profesor sau profesorul impreuna cu elevii sai. De aici si denumirea de ’’metoda evaluarii amânate’’.
Perioada de selectie poate fi prelungita pâna se ajunge la promovarea unor idei noi, interesante si la gasirea unor solutii acceptate de majoritatea participantilor. La final se comunica tuturor modul cum au fost utilizate ideile generate de sedinta. Astfel elevii sunt pusi in situatia de a formula si exprima idei, analiza, de a depasi inhibitia la nivelul relatiilor interpersonale, de a corecta stereotipii, de a-si manifesta creativitatea si de a evalua.
Brainstorming-ul functioneaza ori de câte ori gândirea de tip analitic nu poate progresa.

Exista doua tipuri de sedinte : varianta deschisa – in care se prezinta elevilor teme si sunt solicitati in legatura cu posibilele rezolvari, iar membrii grupului pot discuta intre ei si varianta inchisa- in care elevii cauta solutii personale si le prezinta coordonatorului de grup.
Brainstorming-ul se foloseste mai putin in lectiile obisnuite si mai mult in cadrul unor lectii de sinteza cu caracter aplicativ, in activitatile de cerc si seminarii.
Va sugerez a-l pune in practica numai in momentul in care sunteti siguri ca puteti asigura cadrul propice desfasurarii sedintei si puteti respecta regulile.
In cazul unei nereusite exista riscul scaderii increderii participantilor in exprimarea ideilor personale si in aplicarea tehnicilor creative.
Exista mai multe variante de brainstorming, toate având ca rezultat posibila identificare a unor solutii noi. Dar despre aceste variante voi discuta in articolul urmator.

Brainstorming-ul 2 – click aici

Mihaela-Theodora Popescu