Un stil RETRO mereu la moda – BTS

(Boli cu Transmitere Sexuala)

Omul… de ieri, de azi, de maine… a fost, este si va fi mereu preocupat de modul lui de viata; constient sau nu, ramane acelasi. Vremurile “obliga” la adaptare “din mers”, motiv pentru care omul din zilele noastre e indemnat la acomodare, oricare si oricum s-ar numi ea. Interesat de estetica si moda, pe de-o parte extravaganta, pe de alta parte „casual”… toate acestea pentru a fi cucerit sau cuceritor… pentru a fi modern sau in pas cu moda… dar niciodata nu si-a dat seama ca bunica avea dreptate… pe afara-i vopsit gardul si inauntru…
Ceea ce a ramas, ramane si va ramane, este latura intima, mereu aceeasi; cu bune si cu rele…
Actul sexual este o parte normala si sanatoasa a vietii noastre. Pentru unele persoane viata sexuala face parte dintr-o relatie stabila si de lunga durata, in timp ce pentru altele nu implica neaparat o legatura stabila.
Asociat acestor aspecte ale existentei noastre este si riscul reprezentat de Bolile cu Transmitere Sexuala (BTS). Denumite si boli venerice, sunt boli infectioase care pot fi transmise in urma contactului sexual neprotejat (vaginal, oral sau anal), sau chiar prin contactul pielii sanatoase cu pielea infectata (petting).

Caracteristici generale ale BTS :

• sunt boli infecto-contagioase, transmise mai ales prin contact sexual. Unele pot fi transmise prin sange (transfuzii, rani deschise), de la mama la fat in viata intrauterina sau la nastere, prin instrumente medicale incorect sterilizate, truse de manichiura sau pedichiura neigienizate;
• semnele primare apar de obicei la nivelul regiunii genitale sau la nivelul zonelor de contact;
• nu dau imunitate; pe parcursul vietii un individ poate contacta aceeasi boala de mai multe ori, indiferent de tratamentul aplicat;
• orice persoana activa sexual poate transmite o boala venerica;
• unele BTS se manifesta vizibil si rapid dupa contactare (contaminare), in timp ce la alte primele semne apar dupa perioade lungi de timp, purtatorul agentului infectios putand transmite boala fara sa stie;
• orice contact sexual (vaginal, oral sau anal) neprotejat cu o persoana a carei stare de sanatate nu ne este cunoscuta inseamna expunerea la un risc foarte mare, deoarece orice leziune (bucala, anala, vaginala sau de la nivelul penisului), indiferent de marime, favorizeaza transmiterea bacteriilor sau virusilor;
• bolile cu transmitere sexuala se pot asocia intre ele, putand fi captate simultan, evolutia si tratamentul lor fiind dificile

Exista numeroase infectii cu transmitere sexuala, dar cele mai frecvente sunt: sifilisul (luesul), gonoreea, tricomoniaza, herpesul genital, hepatita cronica si nu in ultimul rand, HIV-SIDA. Unele dintre acestea sunt succint prezentate mai jos.

Sifilisul

Agentul infectios este reprezentat de spirocheta Treponema Pallidum, care in 90% din cazuri se transmite pe cale sexuala; rar prin intepaturi, muscaturi, taieturi, sarut sau de la mama la fat; foarte rar prin leziuni deschise ale pielii, prin urina, saliva sau sperma; extrem de rar prin obiecte contaminate, agentul infectios fiind sensibil in mediul extern.

Boala evolueaza in trei stadii :

Sifilisul primar :
• Este stadiul initial al bolii, cu o durata de 4-8 saptamani, care apare dupa perioada de incubatie (dezvoltare) a spirochetei – aproximativ 21 de zile
• Principalul semn este sancrul sifilitic (luetic) asociat unei adenopatii satelite.
Sancrul este o leziune ulcerativa, unica, rotund-ovalara, nedureroasa, rosietica, cu dimensiuni intre 0,3 si 2,5 cm. Este localizat intr-una din zonele de inoculare: intravaginal, perineal, labial, vulvar, la nivelul glandului penisului, in jurul anusului, intrarectal, pe limba, buze, amigdale, sani sau degete.
Adenopatia satelita reprezinta cresterea in volum (tumefiere) a ganglionilor corespunzatori zonei in care apare sancrul. Ganglionii tumefiati nu sunt durerosi si sunt mobili la palpare; apar la 5-7 zile de la instalarea sancrului sifilitic.

Sifilisul secundar :
• Este cea de-a doua etapa de evolutie a sifilisului.
• Se manifesta la aproximativ 6-8 saptamani de la aparitia sancrului, numai daca tratamentul nu s-a aplicat pacientilor depistati in stadiul primar sub supraveghere medicala stricta.
• Semnele si simptomele acestui stadiu sunt reprezentate de pete mici, rotunde, roz-rosietice, slab delimitate, situate pe piept, coapse si brate. Nu sunt pruriginoase si se pot insoti si de mici ulceratii la nivelul buzelor sau perianal. Palmele si talpile pot prezenta zone denivelate, rosii, nepruriginoase. In acest stadiu pot exista atat afectari ale organelor interne: inima, stomac, ochi, ficat, meninge cat si ale fanerelor (unghii, par) prin aparitia petelor descrise mai sus. Simptomele frecvente care apar in momentul afectarii organelor interne sunt: febra, scaderea in greutate, durerea de cap, durerile articulare.

Perioada latenta

• Daca pacientul nu a fost depistat cu sifilis secundar si nu a urmat nici un tratament antibiotic, apare o perioada lipsita de manifestari clinice, in care agentul infectios se dezvolta la nivelul intregului organism si poate fi usor transmisibil prin contact sexual neprotejat.

Sifilisul tertiar

• Se manifesta dupa stadiul latent si poate dura intre 2 si 30 de ani.
• La nivelul pielii apar noduli nedurerosi, rosii, grupati, localizati frecvent la nivelul fetei, spatelui si membrelor.
• Aceeasi noduli pot aparea si la nivelul organelor interne, ducand la simptome specifice organului afectat: de la false dureri ale cordului pana la dementa in afectarea creierului.

Diagnostic

Cel mai cunoscut si cel mai simplu test ce se poate efectua este reactia Bordet-Wasserman (RBW), test obligatoriu la angajare, inainte de casatorie sau la femeia gravida. O reactie RBW „sanatoasa” este negativa.

Tratamentul consta in doze mari de penicilina administrate sub supraveghere medicala stricta, pacientul trebuind obligatoriu internat, pana la negativarea reactiei RBW.

Gonoreea

Agentul infectios este reprezentat de bacteria Neisseria Gonorrhea, care poate infecta tractul genital, cavitatea bucala sau rectul.
La barbati bacteria se localizeaza la nivelul uretrei, veziculelor seminale, epididimului si poate migra la testicule si prostata.
La femei bacteria poate ajunge la nivelul uterului si trompelor uterine producand boala inflamatorie pelvina una din cauzele infertilitatii.
Bacteria poate fi transmisa si in afara actului sexual, de la mama la nou-nascut in timpul nasterii, la nivelul ochilor acestuia.

Manifestari clinice

Primele simptome sunt in general discrete si apar intr-o perioada de 2-10 zile de la contactul sexual cu partenerul infectat. La 10-15% dintre barbati si la 70-80% dintre femei nu apar simptomele de primoinfectie, aceste persoane putand transmite boala si sa dezvolte complicatii.
Barbatii prezinta simptome mai frecvent decat femeile. Acestea pot aparea simultan sau succesiv, astfel :
• initial un lichid purulent, galbui-albicios in interiorul uretrei, cu exteriorizare la presiune sau spontana – un prim indiciu pe lenjeria intima.
• usturime/durere intensa in timpul urinarii.
Primele simptome la femei:
• sangerari asociate unui contact sexual;
• senzatie de disconfort sau durere in timpul urinarii;
• secretii vaginale galbene sau sangvinolente.
Simptomele infectiei rectului sunt reprezentate de mancarimi in zona anala si sangerari in timpul defecatiei.

Diagnostic

Depistarea infectiei cu Neisseria Gonorrhea presupune efectuarea unei lame (frotiu) din secretia uretrala (la barbat) sau secretia vaginala cu vizualizare microscopica.

Tratmentul antibiotic este administrat de obicei in doza unica, de catre medic.

Trichomoniaza sau infectia cu Trichomonas Vaginalis

Agentul infectios, Trichomonas Vaginalis, este un parazit care, adus in mediul extern nu supravietuieste mult; se localizeaza in vagin sau pe uretra barbatului, datorita mediului umed.
Afectiunea apare in special la femeile tinere, mai ales la debutul vietii sexuale. Simptomele sunt concretizate prin secretie vaginala abundenta, galben-verzuie, urat mirositoare, insotita de usturimi la nivelul zonei vulvare. Mai apar si zone rosietice pe fata interna a coapselor, dureri, cu sau fara sangerari in timpul actului sexual. Uneori tabloul simptomatologic poate fi insotit de o adenopatie inghinala.
La barbat simptomatologia este saraca sau poate lipsi. Apar uneori mici mancarimi sau usturimi usoare la urinare sau la ejaculare, cu sau fara scurgerea prin uretra a unei picaturi ce pateaza lenjeria. Barbatul de obicei nu are simptomatologie, dar transmite infectia.
Tratamentul se aplica tuturor partenerilor sexuali, CHIAR DACA AU SAU NU SIMPTOMATOLOGIE.

In cazul in care tratamentul nu s-a administrat corect sau complet, pot aparea complicatii :

La femei :
• uretrite
• cistite (infectii ale vezicii urinare)
• salpingite (infectii ale trompelor uterine)
• endometrite (infectii ale uterului)
• boala inflamatorie pelvina (una dintre principalele cauze de infertilitate).

La barbat :
• prostatita (infectia prostatei) insotita de dureri si febra
• uretrite
• orhite (infectii testiculare)
• epididimite (infectii ale epididimului)
• orhiepididimite.

Daca simptomatologia initiala nu este prezenta la barbat, in momentul instalarii complicatiilor, semnele si simptomele creeaza un tablou foarte variat: febra, dureri, stare generala alterata, somnolenta.

Herpesul genital

Infectia este produsa de un virus Herpex Simplex. Sunt „incriminate” doua tulpini ale acestui virus – Herpex Simplex I si Herpex Simplex II ; boala este incurabila – odata infectat, pacientul va avea permanent manifestari ale bolii.
Herpex Simplex I are predilectie pentru cavitatea bucala sau pentru fosele nazale, in timp ce Herpex Simplex II, pentru zona genitala. Contactul sexual oral poate transmite virusul Herpes simplex I la nivel genital sau virusul Herpes simplex II la nivel bucal. De asemenea, pettingul (vezi intro) si sarutul, pot transmite virusul la pacienti neinfectati.
In prima faza virusul patrunde in celulele pielii sau ale mucoasei genitale. Apoi infecteaza terminatiile senzitive ale unui neuron de la acel nivel si merge de-a lungul traiectului nervos pana in corpul neuronului, unde va ramane cantonat pentru toata viata; acolo nu poate fi atacat si distrus de catre sistemul imunitar al organismului gazda.
In perioadele de slabire a sistemului imunitar, ale menstruatiei, din cauze de stress, febra, insolatie, traumatisme locale, virusul coboara pe traiectul nervos pana la nivelul unde s-a produs prima infectare. Transmiterea virusului Herpes Simplex se face prin contact cu zona infectata in timpul momentelor de eruptie (pusee herpetice). Cu toate ca intre parteneri transmiterea este mai frecventa in timpul episoadelor simptomatice, virusul poate fi transmis si in afara acestor episoade.
Virusul nu poate trece de bariera placentara, dar exista riscul transmiterii infectiei la nastere, de la mama infectata la fat, in momentul trecerii prin filera vaginala prin contactul cu leziunile aflate in zona genitala.

Manifestari clinice

Initial apare o senzatie de intepatura intr-un anumit punct, apoi, dupa scurt timp, in acest loc va aparea o zona rosietica ce se va acoperi cu mici vezicule, uneori numai 2-3, alteori un „buchet” intreg, vezicule pline cu un lichid clar. Acest lichid este extrem de infectant. Veziculele sunt foarte dureroase. Dupa scurt timp aceste vezicule se sparg, se usuca si se acopera de cruste.
In cazul primei infectii, aceste manifestari sunt insotite de dureri la urinare (in cazul in care veziculele sunt situate in zona genitala), senzatie de arsura la locul eruptiei, dureri de cap, dureri de spate, stare generala alterata. La femei pot aparea secretii vaginale apoase, iar la barbati, secretii uretrale.
In cazul primei infectii perioada intre debut si disparitia ulceratiilor dureaza trei sau patru saptamani. In cazul recidivelor simptomele sunt mai slabe, numarul veziculelor este mai mic, iar perioada de la eruptia si pana la disparitia ulceratiilor este mai mica – nu mai mare de 10 zile.

Diagnostic

Atat la femeie, cat si la barbat, in general, diagnosticul se pune printr-un examen vizual al aspectului foarte specific al leziunilor si discutia despre simptome (anamneza). Dar, exista si cazuri in care este necesara o confirmare a testelor de laborator. Examenul obisnuit de sange nu este relavant pentru diferentierea tipului de virus care provoaca infectia. Acesta poate da numai informatii daca organismul este sau nu infectat. Pentru diferentiere este recomandat examenul Western Blot specific.

Tratament

Nu exista nici un fel de tratament care sa duca la vindecare – infectia herpetica este incurabila – singurul tratament fiind aplicabil doar in perioadele de puseu, prin administrare sistemica sau locala a antiviralelor. Tratamentul antiviral este oral, sub forma pastile sau extern, prin folosirea unui unguent. Antiviralele actioneaza pentru controlul mai bun al episoadelor de eruptie, reducand gravitatea, durata, intensitatea si frecventa acestora. Este obligatoriu ca pe perioada puseelor sa se evite contactul sexual !

Cum prevenim BTS ?

Simplu… utilizarea prezervativului in relatiile sexuale este ceea ce ne fereste de cele mai multe boli venerice. Cum il folosim ? Nimic mai simplu : indicatiile se gasesc pe orice ambalaj al „barierei” contra BTS…
Ce sa mai facem ? Sa fim in pas cu moda, sa ne bucuram de ceea ce ne-am creat pentru „a trai mai bine” si sa fim atenti pe cine cucerim sau de cine ne lasam cuceriti… ca bunica avea dreptate… „leopardul” este asa de bine camuflat incat nu il depistam…
Iar daca „leopardul” ne-a pacalit… sa ne adresam medicului de la primul semn sau simptom!

In loc de concluzie

Bolile cu transmitere sexuala sunt umane, dar nu necesare!!!

Dr. Ionut Poinareanu