Editoriale

NOU! - Sinuciderile “speciale” sau/si cele “normale”
       

Sinuciderile “speciale” sau/si cele “normale”

Poate sa para ciudata folosirea cuvantului “special” in acest context ; dar in lumea moderna, sinuciderea este un act nu foarte rar sau deosebit si avand motivatii diverse. Exista insa sinucideri, intalnite in cultura unor popoare, care pot fi numite speciale, prin caracterul lor unic si neintalnit la alte popoare; dupa cum, exista situatii speciale, care nasc, din nefericire, sinucideri speciale. Inca din cele mai vechi timpuri, la unele popoare primitive ( triburile Batakii din Sumatra, de exemplu), batranii acestora se sinucideau aruncandu-se din copaci, cu scopul ca membrii tribului, mancandu-le carnea, sa dobandeasca puterea lor si tribul sa ramana unit. De asemenea, vechii romani pretuiau sinuciderea, ca pe un act voluntar de moarte demna, care te scapa de razbunarea dusmanilor sau de alta umilire. Cultura nipona cunoaste sinuciderea rituala, numita harakiri ( uciderea spiritului vital “hara”) sau seppuku, care consta in actiunea de a-ti baga sabia in abdomen pentru “a muri cu onoare”. Se cunosc, de asemenea, sinuciderile rituale ale celor denumiti in cel de-al Doilea Razboi mondial, kamikadze, aviatorii japonezi care se aruncau ca un taifun asupra inamicului, zdrobindu-se si “beneficiind” astfel de o “sinucidere glorioasa”, dupa parerea lor. La fel, se cunosc sinuciderile militarilor sau spionilor, ca act suprem de vointa, spre a nu fi luati prizonieri in cazul celor dintai si spre a nu deconspira secrete, in cazul spionilor. In vremurile moderne, mai este cunoscuta o forma speciala de sinucidere, autoincendierea in spatii publice, de obicei, ca forma de protest social sau avand motivatii religioase.

Citeste...

Editoriale

Nr.15 - Putem „vorbi” cu ADN-ul ?
       

Putem „vorbi” cu ADN-ul ?

Unii cercetatori rusi spun ca “da” !
Se presupune ca folosirea vibratiilor limbajului poate duce la inlocuirea tehnicilor de chirurgie moleculara, ceea ce ar echivala cu una dintre cele mai mari revolutii in stiinta medicala.

Punctul de plecare
Cercetatorii rusi au plecat de la faptul ca occidentalii folosesc in cercetarile lor doar cele 10% din adenomul uman care fabrica proteine. Plecand de la premisa ca natura nu creeaza nimic la intamplare sau de prisos, ei au luat la cercetat restul de 90%, asociindu-si la cercetarea lor, geneticieni si lingvisti, pentru a afla adevaratul rol al celei mai mari parti din adenomul uman.

Cercetare si experiment
Pentru inceput, comparand regulile sintactice, semantice si gramaticale de baza ale limbajului uman cu ADN-ul, ei au descoperit ca intregul cod genetic respecta aceste reguli folosite in toate limbile umane. Cercetatorii rusi au mai experimentat si efectul anumitor frecvente vibrationale de pe o raza laser si au constatat ca ADN-ul reactioneaza prompt la aceste raze, modulate prin cuvinte si propozitii, nefiind nevoie de nici o decodificare. Grupul cercetatorilor lui Piotr Gariaev a reusit sa demonstreze ca, folosind aceasta metoda, pot fi reparati cromozomii afectati de razele X. Mai mult, ei au transformat embrioni de broasca in embrioni de salamandra, doar prin transmiterea modelului informational corespunzator de la un adenom la altul. Astfel, ei au demonstrat ca genetica vibrationala poate fi o tehnica nu atat de invaziva precum chirurgia moleculara ; dar, desigur, acest lucru nu se poate obtine „cat ai clipi” si cercetatorii rusi inca lucreaza pentru a gasi dispozitivul care poate asigura folosirea frecventei corecte, necesara.

Citeste...

Editoriale

Nr.14 - Povestile ca o posibila invitatie la creativitate
       

Povestile ca o posibila invitatie la creativitate

Cu putin timp in urma, m-am intalnit cu o fosta vecina. Desi nu ne vazusem de mai multi ani, m-a recunoscut imediat. Remarca dansei m-a surprins „Ai crescut, esti femeie in toata firea, insa tot copil ai ramas !” . „De ce spuneti asta ?” am intrebat-o cu nedumerire. Ce credeti ca mi-a raspuns ? „Pentru ca scrii articole cu povesti.”
Si uite asa, mintea mea a primit o noua tema de lucru. Recunosc imi plac povestile si mi-au placut intotdeauna. Asta m-a ajutat sa le retin cu destula cu usurinta. Avand nevoie de exemplificari pentru sustinerea anumitor idei, am inceput a face noi conexiuni intre informatiile acumulate de-a lungul timpului. Experienta m-a ajutat sa constat ca exemplificarea cu ajutorul unor studii de caz poate deranja. Aceasta lectie am primit-o de la cineva, care, atunci cand relatam despre un comportament simptomatic similar, m-a intrebat cu oarecare duritate „Si eu ce sunt, un alt studiu de caz ?”. Nu m-am speriat si nici descurajat. Am ales imediat o poveste incercand sa filtrez cu subtilitate amanuntele care ar fi putut deranja, evitand in acest fel o noua reactie de respingere. Informatiile care-mi erau necesare le-am obtinut mult mai usor, oferindu-i o noua baza de identificare si de reflectie. Sfaturile au devenit recomandari, cazurile reale au devenit imaginare, iar eu un simplu povestitor-mediator.
In anumite situatii, povestile spuse de catre adulti, adultilor, pot fi un ajutor foarte important, nicidecum un semn de intarziere a maturizarii intelectuale si relationale. De ce povesti si nu altceva ? Deoarece aceasta punte intre real si imaginar usureaza comunicarea, devenind un real mijloc de comunicare. Prin apropierea de imaginar, omul se simte mai protejat.

Citeste...

Editoriale

Ecologia, respect fata de natura sau o noua strategie a luptei pt supravietuire
       

Ecologia,
respect fata de natura sau o noua strategie a luptei pentru supravietuire ?

In ultimul timp se vorbeste tot mai des despre problemele aparute in interactiunea dintre om si mediul sau de viata. Sa fi crescut receptivitatea oamenilor vis-a-vis de aceste probleme, datorita constientizarii efectelor negative, consecinta a numeroaselor avertismente lansate de catre oameni care nu se gandesc doar la ei, ci si la urmasii-urmasilor lor ?
Desi avertismente de acest gen au fost lansate de mai mult timp, atat in literatura de specialitate, cat si in media, multi dintre semenii nostri manifesta tendinta de a altera continuu mediul in care traiesc. In plus, se mai si intoxica (voit sau nu) cu tot felul de substante care de care mai periculoase, ignorand pericolele la care se expun.
Stiinta care se ocupa cu studiul interactiunii dintre organisme si mediul inconjurator se numeste ecologie. Crearea termenului de ecologie este atribuita biologului german Ernst Haeckel (1834-1919), fost profesor la Universitatea din Sena. Prima sa mentiune se regaseste intr-o nota a lucrarii „Generalle Morphologie der Organismen” aparuta in anul 1866. Termenul a fost construit pe baza a doua cuvinte grecesti „ecos” - casa si „logos” - stiinta. Este considerata stiinta habitatului, o ramura a biologiei care studiaza interactiunile dintre fiintele vii si mediul lor. Principiul interactiunii in lumea vie a fost evidentiat, pentru prima oara de catre Charles Darwin, care a observat ca diferitele specii se influenteaza reciproc prin activitatile lor, iar numarul de supravietuitori depinde tocmai de aceste interactiuni. Ideea a fost preluata si dezvoltata de catre zoologul Ernst Haeckel, semnandu-se in acest fel certificatul de nastere al noii stiinte.
In atentia opiniei publice termenul s-a impus mai ales dupa anii ’70 , mai intai in Occident si ceva mai tarziu in Europa. Accidentul nuclear de la Cernobil din luna aprilie 1986 a fost un eveniment cu un puternic impact social, care a redirectionat atentia opiniei publice.
Urmare a exploziei demografice si dezvoltarii proceselor tehnologice, necesarul de materie prima si energie a crescut foarte mult. Exploatarea din ce in ce mai intensa a resurselor Terrei a dus la un dezechilibru ecologic, care se manifesta sub diverse forme. Un exemplu ar fi ploile acide, tot mai dese, datorate prezentei dioxidului de sulf in aer. Resursele naturale nu mai sunt privite la modul general doar ca simple resurse, ci ca : resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili, resurse regenerabile - aer, apa, sol, flora si fauna salbatica, resurse permanente - energia solara, eoliana, a valurilor, geotermala.

Citeste...

Editoriale

Nr.12 - Cele sapte chakre si lumile superioare
       

Cele sapte CHAKRE si lumile superioare

Lumea europeana si continentul American nu au cunoscut pana acum 200 de ani mai nimic despre traditiile Orientului. Odata cu colonizarea Indiei, din interese preponderent economice, civilizatia apuseana a luat contact cu o cultura si o civilizatie fascinanta, care a generat multiple valuri de reforme religios spirituale in lumea alba. Prin impactul rapid avut de teosofia fondata de mediumul Helena Petrovna Blavatski si prin misiunile spirituale ale unor yoghini renumiti care au pornit pe caile Occidentului ca misionari, esoterismul hindus a ajuns rapid in lumea noastra, prinzand radacini puternice mai ales in secolul al XX-lea, cand industrializarea masiva a inceput sa-si arate efectele cultural-spirituale neplacute.
Astazi Occidentul cunoaste zeci de directii si de scoli spirituale, majoritatea curentelor esoterice adoptand datorita respectului si recunoasterii notiuni de baza provenite din limba sanscrita, limba prin intermediul careia au ajuns la noi doctrinele hinduse. Cunoasterea esoterica a adoptat in masa termeni precum karma, dharma, chakra - mai des folositi - sau dehavan, brahman, kamaloka - in literatura de specialitate, dar cuvinte din limba sanscrita au fost preferate unor alti termeni din limbile europene.
Daca ne apropiem pentru inceput, prin acest articol de cuvantul chakra, trebuie sa stim ca el inseamna roata. Cuvantul este atribuit unui set de organe suprasensibile invizibile privirii fizice, pe care le poseda fiecare om. Orice cautare simpla pe Google ne indica mii de carti scrise din alte carti si articole preluate dupa alte articole care vorbesc despre chakre. Insa doar cel care dezvolta anumite simturi superioare poate spune ce sunt chakrele intr-adevar. Indienii le-au numit roti, caci ele au o forma circulara si se invart in jurul unei axe, la unii oameni mai mult, la altii mai putin, in unele cazuri par sa nu se miste aproape deloc, desi au un ritm al lor. Acupunctura, de pilda, se bazeaza pe o cunoastere exacta a acestor rotite mari si mici, care formeaza centrii de energie vitala ce compun primul nostru corp suprasensibil, numit in esoterism trupul eteric sau trupul fortelor de viata. Exista chakre mai mari si chakre mai mici. In functie de importanta lor pentru functionarea corpurilor noastre fizic, sufletesc sau spiritual.

Citeste...

Editoriale

Nr.11 - Exodul medicilor...
       

Exodul medicilor...

Sanatatea - incotro ?
Intrebarile omului de rand

Oricine a fost interesat, a putut sa se informeze despre un studiu european, o cercetare comparativa a sistemelor de sanatate din Europa facuta de catre Health Power House, o organizatie care lucreaza pentru Comisia Europeana, care raport ne claseaza pe penultimul loc in Europa, doar inaintea Bulgariei, si, vai, dupa Albania si Muntenegru, tari aflate inafara Uniunii Europene, raport care evidentiaza starea precara a sistemului de sanatate din Romania.

Subfinantarea - boala cronica

Intreaga Romanie este un vaiet lung din cauza lipsei banilor. Si sanatatea plange cel mai tare... Bugetul alocat sanatatii este in anul acesta cel mai mic din ultimii noua ani ; cea mai acuta problema fiind cea a lipsei banilor pentru medicamente in spitale si plata utilitatilor acestora. Spitalele raman mereu fara bani pentru materiale sanitare si medicamente ; traim intr-o tara saraca si bolnava, in care gratuitatea... costa, caci lipsesc banii pentru testele analizelor, zis gratuite.

Citeste...

Editoriale

Nr.10 - Remember Hippocrate
       

Remember Hippocrate

Hippocrate a fost cel mai vestit medic al Greciei antice. A fost contemporan cu Democrit, Socrate, Platon si Aristotel - care il admira foarte mult si il denumea, ori de cate ori avea prilejul „marele medic”.
S-a nascut in anul 460 i.Chr. pe insula Cos aflata in Arhipelagul insulelor Sporade, intr-o familie care apartinea cultului lui Esculap, zeul grec al medicinei.
Mediul familial a fost un factor determinant in pregatirea si formarea sa, medicina sacerdotala si anatomia invatandu-le de la tatal sau Heraclide.
Un alt avantaj l-a constituit faptul ca pe insula unde s-a nascut si a crescut, era un sanatoriu celebru. Apeland la rationament si observatie, a studiat manifestarile bolilor, cautand o explicatie rationala a proceselor patologice.
Istoria psihologiei este tributara lui Hippocrate pentru faptul ca a stabilit distinctia intre tratamentul medical si conceptualizarea filosofica. In acest fel a contribuit la eliberarea medicinei de misticism, afirmand ca nu exista boli cauzate de zei. A avut reputatia unui medic practician si a cutreierat Macedonia, Tessalia si Tracia timp de mai multi ani, pentru a aduna cat mai multe informatii necesare studiilor sale.
In lucrarea intitulata „Despre aer, ape si locuri” a impus notiunea de mediu, afirmand ca anotimpurile, temperatura, apele, precum si dispunerea localitatilor, pot fi cauze ale maladiilor de care sufereau oamenii. A sesizat ca pozitia geografica poate predispune la maladii specifice, in sensul ca a studiat predispozitia la pneumonii a locuitorilor din zonele expuse spre Nord. A observat influentele climatului si ale solului asupra temperamentelor oamenilor, precizand ca tarile muntoase, cu paduri si umiditate, determina un temperament diferit fata de cel al locuitorilor din tinuturile uscate si joase.

Citeste...

Editoriale

Nr.9 - Aura unui "roman" intre romani - Raed Arafat
       

Aura unui „roman” intre romani
Raed Arafat

Pentru cine nu a auzit nimic despre Raed Arafat, si sper ca sunt putini, vom spune ca, in prezent, este subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii Publice din Romania. Dar nu aceasta functie ne indeamna sa vorbim despre el, ci meritele si valoarea sa in domeniul medicinei de urgenta romanesti. In primul rand trebuie subliniat ca el este medic roman, specialist in ATI ( anestezie si terapie intensiva ), chiar daca s-a nascut la Damasc, in Siria. Nascut la 24 mai 1964, Raed Arafat este nativ Gemeni cu ascendent in Fecioara si vom vedea cat de precis s-a „pliat” viata acestuia, pe predictiile astrale. Aura dubla ( verde - principala 85% ; galben - secundara 15% ) si coeficientul bioenergetic de 10,4 aduc un plus notabil acestui tip de energie astrala.

Citeste...

Editoriale

Nr.8 - Despre cancer si... imperative !
       

Vegetarienii au avut dreptate : in proportie de peste 50 %, cancerul este provocat de ceea ce mancam

Dusmanul din… farfuria noastra
De ce sa tratam daca putem preveni ?

Trustul de Presa OnLine A.A.P.E.S. si-a facut intotdeauna o datorie din a atentiona cititorii sai asupra efectelor nocive ale obiceiurilor alimentare nesanatoase si total neindicate. Daca nu va mai amintiti, dam cateva titluri pentru ca, dupa citirea celor de mai jos, dvs. sa le „rasfoiti” si, daca v-ati convins de adevarurile continute, poate ca le veti si pune in aplicare. Am scris in revistele Trustului nostru despre „E-urile des folosite…” si despre „Culoarea placuta - dusmanul ascuns” referindu-ne la adaosurile chimice din alimente ; despre „Comportamentul alimentar al grupelor sanguine” si despre „Dieta cea mai simpla si eficienta…” ; mai in gluma, mai in serios ne-am intrebat daca „mancam ca sa traim, ori traim ca sa mancam ?” si nu in ultimul rand v-am recomandat unele plante, legume si fructe in „Bunica, zodiile si naturismul” . In aceeasi ordine de idei revista „INFO-TERAPII” contine numeroase articole si chiar retete de mancaruri sanatoase, care previn aparitia multor boli, dintre care cancerul nu este pe ultimul loc.

Citeste...

Editoriale

Nr.7 - Remedii contra pierderii memoriei
       

Remedii contra pierderii memoriei

In mod normal, memoria ramane activa pana la varsta de 80-90 ani, insa unele persoane in varsta, dar si cele stresate sau depresive, workoholicii ( dependentii de munca ), fumatorii, alcoolicii si cei care se drogheaza, sunt persoanele cele mai predispuse la pierderea memoriei. Doua sunt motivele pierderii memoriei : aportul insuficient de nutrienti spre creier si expunerea la radicali liberi. Mai jos, vom vorbi despre cateva remedii recomandate in aceste cazuri.

Neuropsihiatrul Yonas Geda, de la American Academy of Neurology, propune ca exercitii contra pierderii memoriei pentru persoanele varstnice, citirea revistelor, cartilor, participarea la jocuri ale mintii, activitati pe computer sau mestesuguri ca olaritul, cusutul sau tesutul.
Imbunatatirea si mentinerea activa a memoriei se poate face si prin alimentatie. Astfel, sunt recomandate alimentele bogate in vitaminele C, B12 si B6 : cereale integrale, legume si fructe zilnic. Dintre acestea : pepenele, afinele, sparanghelul, varza creata si varza rosie, cartofii dulci, ciresele, rosiile, ridichile si capsunile. La fel, peste, ulei de masline ; chiar cafeaua, in cantitati mici, este buna pentru activarea memoriei ; apoi, spanacul si strugurii sunt si ei recomandati.

Citeste...

Editoriale

Nr.6 - Ce legatura ar putea fi intre curaj si prietenie ?
       

Ce legatura ar putea fi intre curaj si prietenie ?

Majoritatea cunoscutilor cu care am discutat in ultimul timp, au afirmat ca societatea in care traim este o societate egoista. O posibila explicatie ar putea fi : concurenta acerba, lipsa de timp, dificultatile financiare, insuficienta comunicare, orgolii izvorate dintr-o ambitie prost inteleasa, eliminarea sentimentelor in favoarea intereselor, dar si lipsa curajului de a se implica si de a-si asuma noi responsabilitati.
Se spune ca, daca intr-adevar vrei sa faci un bine, mai intai trebuie sa incerci.
„Pentru orice realizare, primul pas este curajul” a spus scriitorul german Goethe. Cu totii stim ca asa este, desi nu suntem nici scriitori si nici filosofi, dar este foarte greu sa sintetizezi o realitate deja cunoscuta intr-o singura propozitie sau fraza.
Cel/cea care incearca sa afirme si apoi sa demonstreze ceva cu totul nou, risca foarte mult. Cei mai multi dintre oameni evita aceste, sa le spunem „riscuri”, pe cand cei curajosi si le asuma cu demnitate. Misiunile ONU, Crucea Rosie Internationala, activitatea medicilor fara frontiere se datoreaza curajului unor asemenea oameni.
Unii prefera sa-i priveasca pe altii care ajuta si chiar ii admira mult pentru asta. Nu egoismul ii determina sa adopte acaesta atitudine, ci lipsa curajului de a se arata celorlalti asa cum sunt ei de fapt : buni, generosi, empatici. Altii prefera sa dea ordine si sa spuna altora ce si cum trebuie facut, in realitate nepasandu-le de nimic. Pentru cei nemultumiti nimic nu e bine si nimic nu este de ajuns. Foarte greu sunt de perceput cei care adopta o atitudine falsa, care nu corespunde adevaratei lor personalitati.

Citeste...

Editoriale

Nr.5 - Normalitate si handicap
       

Normalitate si handicap

Despre boala si existenta ei in viata omului, s-au spus si scris multe. Cu toate astea, inca mai exista ideea ca orice nenorocire sau suferinta fizica ar putea fi o pedeapsa pentru un pacat. Basmele si legendele mai multor popoare, descriu persoanele cu deficiente ca fiind personaje respingatoare, uneori chiar reprezentanti ai unor forte malefice.
Biserica Evului Mediu a agravat, daca pot spune asa, situatia oamenilor cu handicap vizibil. Faptul ca nu se putea explica aparitia acestor realitati, a facut ca ea sa fie considerata ca o manifestare a pedepsei divine si in multe cazuri, ca manifestari ale raului.
In ziua de azi, biserica ne invata ca „atunci cand va nedreptatesc oamenii, sa stiti ca dobanditi actiuni in cer” , iar caderile sunt „material pentru smerenie”. Se mai spune ca, atunci cand s-au intalnit cu un orb din nastere, ucenicii l-au intrebat pe Iisus, daca orbul a pacatuit sau parintii lui. Iisus a raspuns „nu a pacatuit nici omul acesta , nici parintii lui” si in felul acesta a indepartat blamul care plana asupra acelui om.
Analiza posibilelor cauze a handicapului nu se opreste insa aici. Astrologii vorbesc despre o posibila datorie karmica, parapsihologii ne vorbesc despre posibilele cauze spirituale ale bolilor, sugerandu-ne cauzele si recomandand un anumit mod de gandire ce trebuie adoptat pentru ameliorarea sau inlaturarea problemelor.
Am ales acest subiect nu pentru a discuta despre posibilele cauze ale bolilor, nefiind suficient documentata pe acest segment, ci pentru a prezenta cateva aspecte psihologice ale influentei acestora, indeosebi a bolilor invalidante asupra vietii oamenilor. Articolul reprezinta o tentativa de imbogatire a cunoasterii in acest domeniu si de a corecta cumva ideile legate de handicap si de catalogare a celor cu deficiente fizice vizibile drept posibili retardati.

Citeste...

Editoriale

Nr.4 - E-urile suferintei noastre
       

E-urile suferintei noastre

Transformarile prin care a trecut umanitatea de-a lungul timpului, nu au avut loc „cat ai bate din palme”. A trecut mult, foarte mult timp de la vremurile cand stramosii nostri se hraneau cu plante si animale salbatice, domesticirea acestora avand loc abia in ultimele cateva mii de ani. Si ce s-a intamplat intre timp ? Resursele alimentare s-au redus drastic ; de la cateva sute de specii de plante salbatice, s-a ajuns la cateva zeci de plante cultivate ; de la cateva zeci de specii salbatice de vanat, astazi avem 4-5 animale domestice cu care ne hranim. Si, parca n-ar fi de ajuns asta, intervine industrializarea, chimizarea, ingrasarea pe cale artificiala si multe altele. Numai daca ne gandim la carnea puilor hraniti cu faina de peste, din „epoca” de care romanul de-abia a scapat de vreo 20 de ani ; numai daca ne-am aminti gustul acela oribil... Dar, nu numai atat, noi ne „otravim” zilnic cu tot felul de alimente „frumoase”, viu colorate, intens nocive ! „Progresul” alimentar a venit prea repede. Mult prea repede s-a uitat bunul, arhaicul obicei al gatitului sanatos, acasa, la focul vesel din bucataria bunicilor nostri ! Mult prea multa mancare pre-lucrata, pre-gatita, pre-ambalata si alte „pre”-uri, care, la urma-urmei, sunt de-a dreptul periculoase si nocive. Tehnologizarea si calculatorul sunt instrumente care ne cer rapiditate si lipsa timpului este scuza generala pentru obiceiurile alimentare care s-au inscaunat in ultimii ani ( nemaivorbind de „maimutareala” obiceiurilor alimentare ale altor natii, mai evoluate, da. Dar cu atat mai bolnave si obeze ! ). Peste toate, industria alimentara foloseste tot mai mult, tot mai des, tot mai multe tertipuri pentru a ne stimula papilele gustative si simtul olfactiv, in detrimentul sanatatii noastre.

Citeste...

Editoriale

Nr.3 - Medicina la stramosii nostri - Leacuri si traditii medicale strabune
       

Medicina la stramosii nostri
Leacuri si traditii medicale strabune

Medicina traditionala romaneasca are origini necunoscute, care se pierd insa in epoca arhaica a preistoriei popoarelor europene. Daca citim azi un descantec de soare sec sau de buba rea si nu stim ca a fost cules in secolul al XIX-lea de cutare folclorist, caracterul sau arhaic ne poate trimite catre epoci vechi in care credintele si medicina erau mult inrudite, boala fiind vazuta ca fiinta potrivnica omului, pe care descantatorul va trebui - printr-o necesitate mitica - sa o goneasca. Sa ne uitam comparativ la doua ritualuri de alungare a bolii, in cele mai vechi texte ale Indiei antice si in descantecele romanesti culese de Simion Florea Marian la sfarsitul secolului al XIX-lea :

Imnul XCVII din Rig Veda ( dupa traducerea in engleza a lui Ralph T.H. Griffith, [1896], t.n.) :

"Zboara, Spirit al bolii, dispari cu gaita albastra si cu pescarusul ! Zboara in departari cu viteza navalnica a vantului, dispari impreuna cu furtuna !"

Descantec de aruncatura ( apud S. Fl. Marian, Descantece poporane romane, 1996:109 ) :

"Iesi duh necurat / Duh impelitat ! Nu face dureri / Nu face suparari ! […] Iesiti si pieriti / Ca roua de soare / Ca stupitu-n carare"

Prima marturie despre practica medicala la locuitorii spatiului carpato-istriano-pontic ii apartine lui Platon, care ii povesteste lui Charmides despre un descantec pe care l-ar fi auzit de la un trac, discipol al lui Zalmoxes. Acest trac folosea un descantec pentru vindecarea unei boli, despre care filosoful vorbeste in Dialoguri ( Opere I, 1974:183 ). Platon ne spune ca acest vraci a invatat de la zeul sau, Zalmoxes, sa nu vindece trupul fara sa tina seama de suflet, subliniind ca o medicina care nu are in vedere intregul ( corpul fizic si sufletescul ) nu poate vindeca mare parte din boli, neputinta a medicilor elini din acea vreme.

Citeste...

Editoriale

Nr.2 - Ce este medicina alternativa ?
       

Medicina alternativa

Inainte sa pornim la discutia ce face subiectul acestui articol, as vrea sa va invit sa facem efortul sa intelegem ce este medicina complementara sau altenativa. Mai intai, medicina - este practica mentinerii si refacerii sanatatii umane prin studiul, diagnosticarea si tratamentul pacientilor ; termenul deriva din latinul ars medicina care, in traducere, inseamana arta vindecarii. In ziua de azi, datorita dezvoltarii stiintelor si a constientei de sine a individului, precum si circulatiei libere a informatiei, medicina a ajuns sa fie clasificata in medicina conventionala sau clasica si medicina alternativa. O definitie tipica a medicinei alternative este, din pacate, o definitie de excludere - medicina alternativa este orice abordare disponibila in vindecare care nu intra in domeniul medicinei conventionale.

Citeste...

Editoriale

Nr.1 - Spalandu-ne pe maini prevenim... cancerul ?
       

Spalandu-ne pe maini prevenim... cancerul ?

Alaturi de malformatiile congenitale si de bolile psihice, cancerul constituie o categorie blamata de-a lungul istoriei umanitatii cu preponderenta in ultimile decenii ale secolului trecut. Mortalitatea prin cancer este greu de apreciat, aceasta depinzand de depistarea precoce a maladiei. In anul 2001, rata mortalitatii prin cancer a crescut in tarile Europei Centrale si de Est de la 186/100 000 locuitori la 205/100 000 locuitori si se estimeaza ca la sfarsitul anului 2008, aceasta va fi situata la 450/100 000 locuitori chiar daca metodele de diagnostic si tratament al afectiunilor maligne sunt din ce in ce mai avansate. Romania se situeaza pe locul III in Europa dupa Ungaria si Ucraina pentru zilele de spitalizare pentru tumorile maligne, ceea ce reprezinta cheltuieli de 4,5% din PIB (produsul intern brut), cu o rata de spitalizare pentru tumori maligne de 1411/100 000 locuitori.

Citeste...